18 noiembrie 2010

Echilibru

Pe un varf de seara am urcat cu grija. Stiam ca aveam sa cad daca ma uit in jos ; cadeam in zori de ziua.
Am luat o piatra si am aruncat-o in gol;Si nimic nu aud... Mi-e dor..de un glas. zgomotul inexistent imi aminteste de ceva sau poate doar e in imaginatia mea. Stau nemiscat, umplu tacerea noptii, le tin companie stelelor si vorbesc cu luna.dar liniste; si iar imi trec prin cap ganduri goale cu sens. cu sens? sens de neinteles, sens inteles doar de personajele din basme si povesti; de pionii unui joc de sah..
Nu totul e alb si negru, nu toate noptine sunt pline cu stele si luminate. Nu toate visele dispar in pragul rasaritului.


Si da... sunt tot aici in varf de noapte. Am reusit sa ma uit in jos si nu imi este frica.Am reusit sa stabilesc un echilibru.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu