29 iunie 2011

Forta timpului

Nesiguranta m-a trimis la tine..ca daca eram sigur, nu te mai alegeam. Dar in acelasi timp nesiguranta m-a adus unde sunt acum..sa inteleg ca drumul catre tine era in acest bar..stau singur la masa si beau; o masa mica retrasa spre un perete pe care nu se afla nici un geam. Asa ma simt acum.. inchis intre pereti, fara pic de lumina, de aer....toate mi le-ai luat tu..ai furat lumina de afara, iar acum ard in fata unui bec ce palpaie in nestire. Pe fundal canta o melodie pentru indragostiti..motiv pentru care mai iau o gura de alcool.....
Un strain de la masa alaturata ma intreaba cat este ceasul. Scot telefonul din buzunarul drept al sacoului si ii raspund: 23:20. Cu ocazia asta ma uit si la mesaje...ultimul fiind de la ea: "Lasa-ma in pace! Ne despartim!". Ma apuca un zambet ciudat si in timp ce intorc ochii catre usa, vad la masa alaturata doi indragostiti care se saruta cu foc...inlocuiesc zambetul cu o privire geloasa. Imi vine sa scot cheile de la apartament si sa i le arunc pe masa: "Nu e nimeni la mine sus...eu oricum o sa imi pierd noaptea in barul asta..si stati linistiti au fost multe nopti pline de pasiune la mine." Vad ca s-au ridicat sa plece...ii ignor si uit povestea cu cheile....
Cred ca trec doua ore de cand tot beau; nu tin cont de bani, de lumea din jur, de muzica sau daca mi-e cald sau frig. Gandul meu e tot la ea...la vremurile apuse de demult..insa in ciuda acestui fapt, parca o simteam acolo langa mine...parca stiam ca are sa vina sa ma ridice de la masa aceea, sa ma ia de brat si sa ma duca acasa..sa ma intinda in pat si sa ma mangaie pe cap pana adorm, iar de dimineata sa-mi pregateasca masa si sa imi dea o pastila de cap...dar n-avea sa vina...nici daca ar fi fost adusa cu forta la masa cu mine nu ar face nimic. M-ar privi cu dispret ca pe betivul de la coltul strazii ei si isi va da ochii peste cap batand din picior sa plece mai repede. Iar eu m-as simti ca un nimic...de la prea mult alcool simt ca sunt usor, simt ca zbor peste sufletele fericite din aceasta seara..peste iubirile ce aveau sa ia nastere in acel moment, pe cand eu eram tot....singur.
Dar ea nu e aici..nici nu stie ca ma gandesc la ea; sigur e in oras si se distreaza, petrece despartirea de mine; eu beau de tristete, iar ea sa ridice acum paharul cu prietenele, sa tipe si sa rada de fericire.
Baiatul de la bar nu ma scapa din ochi de la a treia sticla. Insa la fiecare pahar ii dau din cap, cu ochii fugind, aproband ca sunt bine.
Scot telefonul, clipesc si vad ca ceasul este...23:20.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu