18 octombrie 2011

Un vant ce bate peste un soare rapitor..
O frunza imi mangaie fata in zbor, coborand peste sufletul si trupul meu gol.
Un pacat uitat in cutia cu bijuterii, langa cerceii aurii.
Clipele nu le masor in minute, clipele le traiesc. O clipa poate dura o vesnicie. Mirosul de vechi, mirosul trecutului imi da fiori de fiecare data. Ma transpune intr-o lume paralela. Paradoxal: trecut | prezent. Simplu dar greu, amandoi dar  totusi doar eu...In camera goala, dar totusi plina cu mobilier vechi. Vechi e si sufletul meu. Astept vantul sa-mi stearga emotia si sa-mi sufle gandurile. Astept o curatenie generala.

2 comentarii: